HOTĂRÂRE Nr. 156 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003

HOTĂRÂRE Nr. 156 din 12 februarie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 149 din 19 februarie 2004

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 50 din Legea pomiculturii nr. 348/2003,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
p. Ministrul agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului,
Petre Daea,
secretar de stat

p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat

Ministrul delegat
pentru administraţia publică,
Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

ANEXA 1

NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003

CAP. 1
Producţia pomicolă

SECŢIUNEA 1
Patrimoniul pomicol

ART. 1

(1) Lucrările de zonare teritorială a arealelor pomicole, pe bazine, centre şi exploataţii pomicole, alcătuite din livezi, se fac de specialiştii din domeniul pomiculturii din sectorul de cercetare, împreună cu reprezentanţii producătorilor, constituiţi în comisii judeţene, şi se definitivează de o comisie centrală.
(2) Componenţa Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene privind lucrările de zonare a pomiculturii se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.

ART. 2

Delimitarea teritorială a zonelor pomicole se evidenţiază distinct în cadastrul pomicol, ca parte componentă a cadastrului agricol, iar normele metodologice de realizare şi ţinere a evidenţei cadastrului pomicol se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 3

Definiţiile elementelor componente ale patrimoniului pomicol sunt prevăzute în anexa nr. 1.

SECŢIUNEA a 2-a Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole

ART. 4

(1) Înfiinţarea plantaţiilor de pomi fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha şi a celor de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,2 ha se efectuează pe baza autorizaţiei de plantare, care se eliberează de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza unei cereri adresate de către producătorii interesaţi. Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti vor ţine evidenţa suprafeţelor ce se înfiinţează cu pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi.
(2) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de plantare se depune la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană a municipiului Bucureşti, cu cel puţin o lună înainte de data începerii înfiinţării plantaţiei. Cererea va conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi va fi vizată de specialistul de la centrul agricol din comuna unde se înfiinţează plantaţia. Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de plantare va fi însoţită de un proiect de înfiinţare a exploataţiei pomicole, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), din Legea pomiculturii nr. 348/2003, denumită în continuare lege.
(3) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente:
a) numele/denumirea producătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul producătorului;
c) locul plantării: comuna, satul, tarlaua sau parcela cu denumirea cunoscută local;
d) suprafaţa totală ce urmează a se planta, defalcată pe ani;
e) specia, soiul/soiurile folosite la plantare;
f) tipul plantaţiei şi numărul de pomi/ha.
(4) Cererile-tip pentru solicitarea autorizaţiei de plantare, modelul de autorizaţie de plantare, precum şi formularele pentru inventarierea plantaţiilor pomicole se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.

ART. 5

(1) Categoriile de soiuri prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege se definesc astfel:
a) soiuri autorizate sunt acele soiuri care sunt înscrise în Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România, precum şi soiurile înscrise în cataloagele soiurilor de plante cultivate ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) soiuri recomandate sunt soiurile prevăzute în lucrările de zonare a speciilor de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi pentru cultură în cadrul fiecărei zone, bazin sau centru pomicol; aceste soiuri sunt recomandate a fi prevăzute în proiectele de înfiinţare a plantaţiilor comerciale;
c) soiuri autorizate temporar sunt acele soiuri aflate în curs de omologare, cele introduse din ţări terţe, aflate în curs de testare, soiuri vechi, locale, dintr-o anumită zonă cu tradiţie, şi care sunt solicitate de consumatori;
d) soiuri interzise sunt soiurile care nu sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, precum şi soiurile provenite din ţări terţe înainte de a fi testate.
(2) Soiurile speciilor pomicole folosite la plantare sunt din categoriile autorizate şi recomandate pentru cultura pe fiecare zonă, iar lista acestora, pe specii, este prevăzută în anexa nr. 2.

ART. 6

Condiţiile privind amenajările de plantaţii de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi pe terenuri în pantă, slab fertile şi cu fenomene de eroziune, precum şi fondurile necesare acestei acţiuni, în conformitate cu prevederile art. 18 din lege, se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.

ART. 7

Proprietarii sau deţinătorii legali ai plantaţiilor pomicole, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a executa lucrările de întreţinere a acestora, în special tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, în aşa fel încât să asigure producţiile specifice soiurilor cultivate, ţinând cont de protecţia mediului şi a apei.

ART. 8

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură elaborează tehnologii de cultură adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, pe specii şi soiuri, care se difuzează anual către cultivatorii de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.
ART. 9
Deţinătorii de plantaţii pomicole au obligaţia de a asigura protecţia solurilor şi a amenajărilor hidroameliorative, existente pe suprafeţele pe care le exploatează, prin curăţarea şi repararea canalelor de colectare a apelor de pe versanţi, menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi întreţinerea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

ART. 10

(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor pomicole se eliberează de către direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti pe baza cererilor adresate acesteia de către deţinătorii plantaţiilor pomicole.
(2) Autorizaţia de defrişare va cuprinde:
a) numele/denumirea deţinătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul deţinătorului;
c) amplasarea plantaţiei: comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul, cu denumirea cunoscută local;
d) suprafaţa pentru care se solicită autorizaţia de defrişare;
e) data defrişării: anul, luna;
f) specia/speciile şi soiul/soiurile din plantaţia propusă pentru defrişare;
g) vârsta plantaţiei – ani;
h) procentul de goluri din plantaţie;
i) motivaţia defrişării;
j) modul de folosinţă a terenului după defrişare.
(3) Formularele-tip pentru cererea de defrişare, precum şi modelul autorizaţiei de defrişare se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.
(4) Suprafeţele de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, care constituie colecţii, culturi pomicole de concurs şi parcele experimentale, se exceptează de la obţinerea autorizaţiei de defrişare, defrişarea acestora aprobându-se de consiliile ştiinţifice ale unităţilor de cercetare din domeniul pomiculturii.

ART. 11

(1) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor pomicole se depun la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu cel puţin 3 luni înainte de data defrişării. Cererea cuprinde informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi va fi vizată de specialistul de la centrul agricol teritorial.
(2) Dacă deţinătorul plantaţiei pomicole care urmează a fi defrişată schimbă categoria de folosinţă a terenului, acesta are obligaţia de a notifica direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării, şi va motiva în scris decizia luată.

ART. 12

Durata normată de funcţionare a plantaţiilor de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se stabileşte pe specii şi este prevăzută în anexa nr. 3.

ART. 13

Criteriile care stau la baza defrişării nucilor şi castanilor comestibili sunt:
a) plantaţia nu se justifică din punct de vedere economic, prezentând goluri şi pomi uscaţi în proporţie de peste 60%;
b) plantaţia este amplasată pe traseul unei autostrăzi sau al altui obiectiv de importanţă naţională;
c) nucii şi castanii răzleţi pot fi defrişaţi dacă prezintă coroană uscată în proporţie de 70%;
d) dacă sunt amplasaţi în perimetrul construibil al unui obiectiv de importanţă strategică.

ART. 14

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, va inventaria nucii şi castanii comestibili din plantaţii în masiv şi răzleţi, o dată pe an, în luna ianuarie, şi va consemna datele de identificare a proprietarilor sau deţinătorilor legali, iar rezultatele se vor înscrie într-un registru special care va fi în responsabilitatea specialistului de la centrul agricol. Centralizarea datelor se va face la serviciul producţiei vegetale de la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

CAP. 2
Valorificarea fructelor

ART. 15

(1) Fructele destinate comercializării în stare proaspătă se clasifică pe categorii de calitate, conform standardelor de calitate armonizate cu standardele Uniunii Europene.

(2) Fructele proaspete care se supun clasificării standardelor de calitate sunt prezentate în anexa nr. 4.

ART. 16

(1) Producătorii, deţinătorii, comercianţii, precum şi alte categorii de operatori nu pot expune la vânzare şi nu pot comercializa fructele decât dacă îndeplinesc cerinţele impuse de standardele de calitate.
(2) Operatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt responsabili pentru respectarea conformităţii cu standardele de calitate a fructelor care se comercializează pe întreaga filieră a produsului.

ART. 17

Fructele destinate consumului uman circulă pe filiera de produs însoţite de un certificat de conformitate cu standardele de calitate, emis de Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumită în continuare ISCTPVLF, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5, în conformitate cu prevederile art. 30 din lege.

ART. 18

Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.

ART. 19

Producătorii de fructe constituiţi în exploataţii comerciale vor ţine evidenţa tratamentelor şi a substanţelor folosite în procesul de producţie pentru tratamentele fitosanitare într-un registru pe care îl vor pune la dispoziţie inspectorilor ISCTPVLF la solicitarea acestora.

ART. 20

Fructele destinate prelucrării industriale trebuie să îndeplinească cerinţele minime de calitate impuse de procesul tehnologic de prelucrare, şi anume:
a) să îndeplinească condiţiile pentru asigurările calităţii produselor finite;
b) să fie proaspete, întregi, să aibă culoarea, mărimea şi forma specifice soiului, fără lovituri mecanice, neatacate de boli şi dăunători, curate, fără urme de substanţe chimice, fără corpuri străine;
c) să fie recoltate la maturitatea industrială.

ART. 21

Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de certificatul de destinaţie industrială, emis de ISCTPVLF, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.

ART. 22

Producătorii de fructe şi produse prelucrate din fructe, precum şi ceilalţi operatori prevăzuţi la art. 16 alin. (1) sunt obligaţi să comercializeze pentru consumul uman fructe în stare proaspătă sau pentru industrializare, numai dacă acestea respectă condiţiile de siguranţă alimentară prevăzute de legislaţia în vigoare.

ART. 23

Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate cu certificat de atestare a originii geografice se acordă şi se înregistrează de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la cererea producătorilor interesaţi, pe baza unei documentaţii care se întocmeşte în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ART. 24

Producerea şi comercializarea băuturilor alcoolice româneşti rezultate din fructe, cu denumirea generică de „palincă”, „horincă”, „turţ”, precum şi ambalarea şi etichetarea lor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ART. 25

Anexele nr. 1 – 6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

ANEXA 1
la normele metodologice

A. Definiţii privind elementele componente ale patrimoniului pomicol din punct de vedere teritorial

1. Zona pomicolă este suprafaţa de teren dintr-un mare ecosistem natural cu structură geografică şi de climă relativ asemănătoare.
2. Bazinul pomicol este suprafaţa de teren în care speciile pomicole întâlnesc condiţii speciale de cultură privind factorii de climă şi sol, unde se pot cultiva mai multe specii pomicole cu caractere asemănătoare.
3. Centrele şi exploataţiile pomicole sunt entităţi componente ale unui bazin pomicol şi se caracterizează printr-o specializare mai accentuată a culturii anumitor specii pomicole.

B. Sisteme de cultură

1. Sistemul extensiv sau sistemul clasic se caracterizează prin pomi de vigoare mare, cu coroane globuloase şi cu 150 – 200 pomi/ha; durata economică a plantaţiei este mai mare.
2. Sistemul intensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică sau mijlocie, cu 600 – 1.200 pomi/ha, iar fructele sunt de calitate net superioară.
3. Sistemul superintensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică, conduşi prin tăieri în coroane aplatizate cu densitate foarte mare, cu până la 2.500 pomi/ha şi care produc fructe de calitate foarte bună.
4. Pomii răzleţi sunt pomi izolaţi care se găsesc în curţi şi grădini, pe aliniamentele drumurilor, la marginea pădurilor, pe păşuni şi fâneţe şi care nu prezintă importanţă economică.

ANEXA 2
la normele metodologice

Soiurile speciilor pomicole cultivate în România

1. Cais: Callatis, Cea mai bună de Ungaria, Comandor, Dacia, Dana, Excelsior, Favorit, Litoral, Selena, Tudor, Umberto, Sulmona, Olimp, Roşii de Băneasa ş.a.
2. Cireş: Amar Galata, Amar Maxut, Bigarreau Burlat, Bing, Boambe de Cotnari, Stella, Germersdorf, Negre de Bistriţa, Pietroase Donissen, Roşii de Bistriţa, Sam, Van.
3. Vişin: Bucovina, Crişana, de Botoşani, Iva, Meteor, Mocăneşti, Nana, Oblacinska, Schattenmorelle, Timpurii de Osoi ş.a.
4. Piersic: Cardinal, Collins, Congres, Flacăra, Jerseyland, Redhaven, Springcrest, Superbă de toamnă, NJC 108, Vesuvio.
5. Prun: Carpatin, Record, Rivers timpuriu, Renclod Althan, Tita, Vâlcean, Renclod de Caransebeş, Minerva, Centenar, D’Agen, Dâmboviţa, Gras românesc, Pescăruş, Silvia, Stanley, Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete de Italia, Vinete româneşti.
6. Nectarin: Cora, Crimsongold, Delta, Nectared, Romamer 2, Fantasia.
7. Migdal: Ferragnes, Mărculeşti, Nikitski, Pomorae, Texas.
8. Castan: Gureni, Hobiţa, Iza, Mara, Polovraci, Tismana.
9. Nuc: Argeşan, Geoagiu 65, Jupâneşti, Miroslava, Muscelean, Novaci, Sibişel 44, Orăştie, Velniţa, Sarmis.
10. Măr: Aromat de vară, Auriu de Bistriţa, Ciprian, Delia, Delicios de Voineşti, Fălticeni, Florina, Frumos de Voineşti, Generos, Golden Delicious, Goldspur, Granny Smith, Idared, Jonagold, Jonathan, Mutzu, Parmen auriu, Pionier, Prima, Rădăşeni, Red Melba, Romus, Romus 1, Romus 2, Starkrimson, T120, T195, Wagner premiat.
11. Păr: Abatele Fetel, Argessis, Aniversare, Carpica, Conference, Cure, Favorita lui Clapp, Highland, Monica, Napoca, Timpurii de Dâmboviţa, Triumf, Untoasă Bosc, Williams, Williams roşu.

Soiurile speciilor de arbuşti fructiferi cultivate în România

12. Afin: Augusta, Azur, Coville, Ivanhoe, Pemberton.
13. Agriş: Careless, Rezistent de Cluj, Someş, White Smith, Zenit.
14. Alun: Cozia, Romavel, Uriaşe de Halle, Vâlcea 22.
15. Cătină: Serpeni.
16. Coacăz negru: Abanos, Amurg, Blackdown, Perla neagră, Record, Joseni 17, Bogatar.
17. Coacăz roşu: Abundent, Red Lake, Roşu timpuriu.
18. Măceş: Braşov, Can.
19. Mur: Darrow, Smoothstem.
20. Scoruş negru: Nero.
21. Soc: Brădet, Flora, Ina, Nero.
22. Trandafir pentru petale: Rosa centifolia, Rosa damascena.
23. Zmeur: Cayuga, Citria, Ruvi, Englezesc Exploit, Newburg, Star.
24. Căpşun: Elsanta, Gorella, Premial, Răzvan, Red Gauntlet, Sătmărean, Senga Sengana, Magic, Coral.

ANEXA 3
la normele metodologice

DURATA NORMATĂ DE FUNCŢIONARE
a plantaţiilor de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni

_______________________________________________________________________
| Denumirea plantaţiilor | Ani |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii clasice de meri, peri, pruni, gutui, migdali, castani | 30 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii clasice de cireşi, vişini, piersici, aluni şi caişi | 20 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii intensive de meri, peri, pruni | 20 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii intensive de cireşi, piersici şi caişi | 20 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii de nuci | 40 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii de agriş, coacăz şi trandafiri de dulceaţă | 10 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii de zmeur, afin, mur, soc şi alţi arbuşti fructiferi | 10 |
|_________________________________________________________________|_____|
| Plantaţii de căpşun | 4 |
|_________________________________________________________________|_____|

ANEXA 4
la normele metodologice

LISTA
fructelor care se supun clasificării prin standardele de calitate

________________________________________________________________________
| Cod CN | Fructul |
|_________________|______________________________________________________|
|0802 | Nuci în coajă |
|_________________|______________________________________________________|
|0808 | Mere, pere şi gutui |
|_________________|______________________________________________________|
|0809 | Caise, cireşe, vişine, piersici şi nectarine, prune |
|_________________|______________________________________________________|
|0810 | Fructele de arbuşti fructiferi (mure, zmeură, afine, |
| | agrişe, coacăze etc.) |
|_________________|______________________________________________________|
| | Căpşuni |
|_________________|______________________________________________________|
| Fructe care fac obiectul importului |
|________________________________________________________________________|
|08030011 | Banane proaspete |
|_________________|______________________________________________________|
|08030090 | Banane uscate |
|_________________|______________________________________________________|
|08042010 | Smochine proaspete |
|_________________|______________________________________________________|
|08043000 | Ananas |
|_________________|______________________________________________________|
|08045000 | Guava, mango |
|_________________|______________________________________________________|
|0805 | Citrice (lămâi, portocale, mandarine, satsume, |
| | clementine, grepfruit) |
|_________________|______________________________________________________|
|08061021, 29, 30,| Struguri de masă |
|40, 50, 61, 60 | |
|_________________|______________________________________________________|
|0807 | Pepeni verzi şi pepeni galbeni |
|_________________|______________________________________________________|

ANEXA 5
la normele metodologice

CERTIFICAT DE CONFORMITATE
cu standardele de calitate pentru fructe proaspete

______________________________________________________________________________
| 1. Operator | Certificat de conformitate cu |
| (producător, asociaţia de | standardul nr. ………. care se |
| producători, staţia de ambalare) | aplică pentru produsul ………….. |
| ……………………………… | ………………………………. |
| ……………………………… | |
| ……………………………… | Nr. ………….. |
| | |
| | |
| | |
|______________________________________|_______________________________________|
| 2. Identitatea celui care face | 3. Emitent |
| ambalarea în ambalaje (dacă este | ………………………………. |
| altul decât comerciantul) | |
| |_______________________________________|
| | 4. Locul ambalării |
| | ………………………………. |
|______________________________________|_______________________________________|
| 5. Mijlocul de transport | 6. Destinaţia |
| | |
|______________________________________|_______________________________________|
| 7. Ambalaje | 8. Tipul produsului | 9. Calitatea | 10. Greutatea totală |
| Număr şi tip | (soiul) …………. | | în kg/netă |
| | ………………… | | |
|______________|_______________________|_______________|_______________________|
| 11. Perioada de valabilitate Locul şi data emiterii ……….. |
| …… zile Semnătura emitentului |
| ………………… |
|______________________________________________________________________________|
| 12. Comentarii |
|______________________________________________________________________________|

ANEXA 6
la normele metodologice

CERTIFICAT DE DESTINAŢIE INDUSTRIALĂ
pentru fructe destinate industrializării

––––-